Cadrul legal
Medierea în Republica Moldova, explicată pe înțelesul tuturor
Medierea este reglementată prin lege. Pe această pagină găsiți, în cuvinte simple, ce spune legea despre modul în care se desfășoară o mediere, ce puteți cere și la ce vă puteți aștepta.
Legea nr. 9 din 12 februarie 2026 privind medierea și statutul mediatorului
Legea nr. 9 din 12 februarie 2026 privind medierea și statutul mediatorului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 112–115 din 12 martie 2026 și este în vigoare din 12 septembrie 2026, dată la care a abrogat Legea nr. 137/2015 cu privire la mediere. Ea transpune Directiva 2008/52/CE și stabilește deopotrivă procedura medierii și statutul profesiei. Mai jos sunt punctele care contează pentru o parte aflată într-un litigiu; câteva reguli se aplică de la o dată ulterioară, indicată acolo unde este cazul.
- Licența a înlocuit atestatul
Calitatea de mediator se confirmă printr-o licență eliberată de Ministerul Justiției pe termen nelimitat. Atestatele eliberate până la 12 septembrie 2026 sunt echivalente cu licențele, așa că mediatorii atestați își păstrează dreptul de a profesa.
- Uniunea Mediatorilor ia locul Consiliului
Locul Consiliului de Mediere este luat de Uniunea Mediatorilor, iar Registrul de stat al mediatorilor este ținut de Ministerul Justiției. Membrii Consiliului de Mediere își păstrează mandatul până la constituirea Consiliului Uniunii Mediatorilor.
- O ședință de mediere înainte de instanță
Pentru anumite litigii, părțile trebuie să desfășoare cel puțin o ședință de mediere înainte de a se adresa instanței. Nu este o ședință de informare, ci o ședință de mediere propriu-zisă, remunerată cu a zecea parte din salariul minim lunar pe țară în litigiile civile și de familie. Regula nu se aplică încă: intră în vigoare la 12 martie 2027 pentru litigiile de familie și de muncă și la 12 martie 2028 pentru cele civile, în afara litigiilor de insolvabilitate.
- Ce rămâne în afara medierii
Legea nu se aplică litigiilor fiscale, vamale și administrative și nici răspunderii statului pentru actele autorităților publice. Litigiile care privesc violența în familie nu pot fi soluționate prin mediere, iar desfacerea căsătoriei este scoasă din categoria litigiilor de familie supuse ședinței prealabile.
- Acordul se numește tranzacție de mediere
Documentul semnat la final se numește tranzacție de mediere: este obligatoriu pentru părți și se execută benevol în 20 de zile de la semnare, dacă părțile nu au convenit altfel. El poate fi învestit cu formulă executorie la un notar ales prin consens, însă numai dacă fiecare parte a fost reprezentată de avocat în mediere și dacă documentul este semnat de mediator, de fiecare parte și de avocatul fiecăreia. În rest, rămâne calea confirmării de către instanța de judecată.
- Medierea suspendă prescripția
Inițierea medierii suspendă termenele de prescripție pe durata procesului, astfel încât părțile nu pierd dreptul de a se adresa instanței cât timp caută o soluție amiabilă.
- Taxa de stat se reduce
Părțile sunt scutite de taxa de stat pentru confirmarea sau învestirea tranzacției de mediere. Dacă medierea a fost încercată fără rezultat, taxa de stat se reduce cu 25% la depunerea cererii de chemare în judecată, iar dacă litigiul se stinge prin mediere după sesizarea instanței, taxa se restituie integral în fond, în proporție de 75% în apel și de 50% în recurs.
- Forma de organizare se înregistrează
Activitatea se desfășoară în cadrul unui birou individual, al unui birou asociat de mediatori sau al unei organizații de mediere. Biroul se înregistrează în Registrul de stat al mediatorilor, iar exercitarea profesiei fără o formă de organizare înregistrată este interzisă.
Ce reglementează legea
Legea nr. 9/2026 descrie procesul de mediere de la primul contact până la semnarea tranzacției de mediere. Ea stabilește principiile pe care mediatorul este obligat să le respecte, drepturile părților, forma contractului de mediere, efectele înțelegerii la care ajung părțile, precum și condițiile în care cineva devine și rămâne mediator.
Medierea poate fi folosită într-o gamă largă de litigii: civile, inclusiv cele dintre companii, de familie și de muncă, iar în cauzele contravenționale și penale numai în condițiile pe care legea le prevede. Legea nu se aplică litigiilor fiscale, vamale și administrative. Ea nu obligă pe nimeni să se împace, ci deschide o cale alternativă instanței de judecată, pe care părțile o aleg singure.
Cine poate fi mediator
Poate conduce o mediere doar mediatorul care deține licență pentru desfășurarea activității de mediator, eliberată de Ministerul Justiției. Licența presupune studii superioare, un curs de formare inițială, promovarea examenului de calificare și o reputație ireproșabilă. Atestatele de mediator eliberate până la 12 septembrie 2026 sunt echivalente cu licența. Mediatorii sunt înscriși în Registrul de stat al mediatorilor, ținut de Ministerul Justiției, astfel încât oricine poate verifica dacă persoana care îi propune servicii de mediere are dreptul să le ofere.
Mediatorul își desfășoară activitatea într-un birou individual, într-un birou asociat de mediatori sau în cadrul unei organizații de mediere. Mediatorul nu vă reprezintă și nu oferă consultanță juridică niciuneia dintre părți. El nu poate lua partea nimănui, indiferent cine i s-a adresat primul, iar după mediere nu poate reprezenta nicio parte în instanță în același litigiu.
Principiile medierii
Medierea este benevolă. Nimeni nu poate fi obligat să încheie o tranzacție de mediere, iar oricare parte poate renunța la mediere în orice moment, fără să dea explicații. Chiar și acolo unde legea cere o ședință de mediere înainte de instanță, obligatorie este doar participarea la ea. Părțile sunt egale în procedură: fiecare are același timp de expunere, aceleași informații și aceeași posibilitate de a face propuneri.
Mediatorul este independent, neutru și imparțial. El nu evaluează cine are dreptate, nu impune o soluție și nu are niciun interes în rezultat. Medierea este confidențială: ce se discută rămâne între participanți, iar mediatorul nu poate fi audiat ca martor despre faptele de care a luat cunoștință în cadrul medierii, în afara cazurilor excepționale anume prevăzute de lege.
Ședința de mediere înainte de instanță
Legea nr. 9/2026 cere ca, pentru anumite litigii, părțile să desfășoare cel puțin o ședință de mediere înainte de a se adresa instanței de judecată. Regula se aplică din 12 martie 2027 litigiilor de familie și de muncă și din 12 martie 2028 celor civile, în afara litigiilor de insolvabilitate. Este o ședință de mediere propriu-zisă, nu una de informare, iar cererea de chemare în judecată depusă fără dovada ei poate fi restituită. Obligatorie este participarea la ședință, niciodată încheierea unei tranzacții.
Înainte de semnarea contractului de mediere, mediatorul este obligat să vă explice scopul medierii, procedura, drepturile și obligațiile fiecăruia și efectele unei tranzacții de mediere. Biroul face acest lucru la o primă întâlnire, pe care o numește ședință de informare. Este o practică proprie a biroului, nu o etapă cerută de lege.
Contractul de mediere
Medierea începe la data la care părțile și mediatorul semnează contractul de mediere. Contractul se încheie în scris, respectă cerințele minime stabilite de Uniunea Mediatorilor și arată obiectul litigiului, drepturile și obligațiile fiecăruia, obligația de confidențialitate și onorariul mediatorului, stabilit prin acord cu părțile.
Medierea se desfășoară într-un termen de cel mult trei luni de la semnarea contractului, pe care părțile îl pot prelungi de comun acord. Ea încetează dacă o parte renunță, dacă mediatorul constată că o tranzacție nu este posibilă sau dacă trebuie să se abțină pentru că nu mai poate rămâne imparțial. Dacă litigiul se află deja pe rolul instanței, începerea medierii este temei pentru suspendarea procesului de judecată.
Tranzacția de mediere și forța executorie
Rezultatul unei medieri reușite este tranzacția de mediere: un acord scris al părților, contrasemnat de mediator, în care sunt trecute înțelegerile la care au ajuns, cine ce face și în ce termen. Tranzacția este obligatorie pentru părți și se execută benevol în 20 de zile de la semnare, dacă părțile nu au convenit altfel. Ea poate rezolva litigiul în întregime sau doar în parte, iar chestiunile rămase deschise pot fi lăsate instanței.
Tranzacția de mediere nu devine automat titlu executoriu. Ea poate fi învestită cu formulă executorie la un notar ales de părți, dar numai dacă fiecare parte a fost reprezentată de avocat în mediere și dacă documentul este semnat de mediator, de fiecare parte și de avocatul fiecăreia; această cale nu se aplică tranzacțiilor privind dreptul de proprietate asupra unui bun imobil. În celelalte cazuri, o tranzacție neexecutată de bunăvoie poate fi confirmată de instanța de judecată în vederea executării silite. Mediatorul vă explică din timp ce pas este necesar în situația dumneavoastră.
Drepturile dumneavoastră în mediere
Legea vă recunoaște, ca parte într-o mediere, câteva drepturi pe care mediatorul este obligat să le respecte de la prima discuție până la semnarea acordului.
- Alegeți mediatorul
Părțile aleg mediatorul de comun acord, dintre cei înscriși în Registrul de stat al mediatorilor. Puteți renunța oricând la mediatorul ales, iar mediatorul este obligat să se abțină dacă apare o împrejurare care îi poate afecta neutralitatea sau imparțialitatea.
- Decideți în cunoștință de cauză
Înainte de semnarea contractului de mediere, mediatorul este obligat să vă explice scopul și procedura medierii, drepturile și obligațiile părților și efectele unei tranzacții de mediere. Puteți pune întrebări în orice moment al procedurii.
- Vă retrageți oricând
Puteți renunța la mediere în orice moment, fără să motivați decizia. Retragerea nu vă închide accesul la instanța de judecată și nu poate fi folosită împotriva dumneavoastră ca recunoaștere a vreunei pretenții.
- Beneficiați de confidențialitate
Ce spuneți în ședință rămâne în ședință. Mediatorul păstrează confidențialitatea și nu poate fi audiat ca martor despre faptele aflate în cadrul medierii, în afara cazurilor excepționale prevăzute de lege. Documentele întocmite pentru mediere sunt supuse aceleiași protecții.
- Veniți cu asistență
Puteți participa însoțit de un avocat, de un interpret sau de un alt specialist a cărui părere vă este utilă. Mediatorul nu înlocuiește acești specialiști și nu vă oferă consultanță juridică în locul lor.
- Hotărâți conținutul acordului
Soluția vă aparține. Nimeni nu vă poate obliga să acceptați o propunere, iar dacă acordul nu vă convine, puteți refuza să îl semnați. Mediatorul verifică doar ca înțelegerea să fie clară și să nu contravină legii.
Această pagină nu ține loc de consultanță juridică
Rezumatul de mai sus explică legea în cuvinte simple și nu redă textul ei integral. Pentru situația dumneavoastră concretă, sursa de referință rămâne legea, iar dacă aveți nevoie de o opinie juridică, adresați-vă unui avocat. Mediatorul nu reprezintă niciuna dintre părți și nu oferă asistență juridică. Pagina descrie Legea nr. 9/2026, în vigoare din 12 septembrie 2026; regulile care se aplică de la o dată ulterioară sunt marcate în text.
Primul pas
Discutăm despre situația dumneavoastră
Programați o primă discuție. În câteva minute aflați dacă medierea se potrivește cazului dumneavoastră, fără nicio obligație de a continua.